UTA Găgăuză. Atestat în 1830
NOTA STATISTICA . Suprafaţa - 29 kmp, la 15 km sud-est de
or. Comrat şi la 120 km de Chişinău. Gospodării individuate - 485.
Populaţia -1.250 de oameni. Lucrători permanenţi - 550. Fondul locativ
- 40 mii mp. Gospodărie agricolă de stat, fabrica de vinuri, policlinică,
spital, şcoală medie incompletă, grădiniţă de copii, casă de cultură, 2
biblioteci, oficiu postal, unităţi de prestări servicii, cafenea, magazine.
s-srfu. Biseriea Sf. loan Evanghelistul (1862)
Calea rîului Lunguţa,
în zona Podişului
Moldovei de Sud găz-
duieşte satul Fera-
pontievca. Staţie de
c. f. la Comrat (18
km) şi la Ceadоr-
L.unga (25 km). Se
оnvecinează cu or.
I Dmrat şi cu satele Başcalia, Avdarma,
rr.iriet-Lunga, Tomai şi Chirsova. Prin sat
rece şoseaua Comrat-Ceadоr-Lunga. Prin
:вi locale de comunicaţie e legat cu
: raşele Basarabeasca şi Tarutino din
_ :raina, reg. Odesa, şi cu localităţile
-:. zarma, Chiriet-Lunga, Tvardiţa ş.a.
Relieful zonei de aşezare a comunei isze deluros, cu оnălţimi de pоnă la 205
- ;easupra nivelului mării. Vвile sunt largi
: оntinse cu vоlcele şi hоrtoape lăturalnice
:-: mici dimensiuni, cu izvoare şi pоrоiaşe
;: _ndente оn ape, mai cu seamă toamna
: :: nmăvara. Pantele domoale şi culmile
:: zealun sunt acoperite ici-colea de mici
. -riguri şi rediuri, de plantaţii de vii şi livezi.
". rest - semănături de cereale, plante
:^.r.;ce şi furajere.
Este una din aşezările umane apărute
- :::ma jum. a sec. XIX, menţionată cu
Moştenire de la strămoşi.
statut de colonie pe o hartă din anul 1830. A fost оntemeiată de bejenari sud-dunăreni (găgăuzi) şi colonişti ucraineni, aduşi de către autorităţile ţariste din guberniile Poltava şi Kiev. Aici au şi fost оmproprietăriţi cu pămоnt arabil şi locuri de păşune, acestea fiind din belşug după evacuarea tătarilor nohaici din Bugeac. Aflată оn preajma orăşelului Comrat şi pe traseele de comunicaţii cu alte centre populate din sudul regiunii, localitatea a profitat de posibilităţi favorabile de creştere şi dezvoltare economică şi
demografică. Conform mărturiilor documentare colonia Ferapontievca din jud. Ismail avea la 1850 un număr de
Lunga, 1.621 de locuitori, dintre care 1.569-ucraineni, 28-romвni, 9-bulgari. 5 - ruşi, 4 - găgăuzi, 1 - ungur, 1 - polonez;
575 locuitori, iarоn 1859 - 96 de ogrăzi şi 609 locuitori. Peste numai aproape un deceniu şi jumătate aici erau deja 126 de case şi 741 de locuitori, populaţia avоnd оn posesie 148 de cai, 554 de vite cornute mari şi 1.800 de oi. Recensămоntul populaţiei din 1897 fixează pentru această colonie o populate de 1.186 de locuitori (625 de bărbati şi 561 de femei).
"Dicţionarul geografic al Basarabiei' din 1904 ne furnizează următoarele informatii: "Ferapontouca, sat оn jud. Bender, aşezat pe malurile rоuleţului Lunguţa. Face partedinvolosteaComrat. S-aоntemeiat la 1828-1930 şi s-a numit astfel оn amintirea zilei Sf. Ferapont, sărbătorit la 27 mai. Are 148 de case, cu o populaţie de peste 1.230 de suflete ruteni, o biserică cu Hramul Sf. loan, şcoală elementară rusească. Imprejurul satului sоnt vii şi grădini cu pomi, 15 prisăci. Satul posedă o mica bibliotecă de cărţi bisericeşti".
La reforma agrară din 1918-1924 cei 172 de locuitori din sat, fara sau cu puţin pămоnt, au fost оmproprietăriţi cu 585 ha 2.200 mp de pămоnt. Sunt de remarcat şi următoarele date informative: 1925 - 1.376 de locuitori, şcoală primară, biserică, primărie, telefon şi telegraf la Comrat, prăvălii; 1930 -Feraponteauca, jud. Tighina, pis. Ceadоr-
1945 - Ferapontievca, r-nul Comrat, 320 de gospodării individuale, 1.412 locuitori: 1959 -1.143 de locuitori (496 de bărbati şi 647 de femei); 1970- 1.255 locuitori (556 de bărbati şi 699 de femei); 1979 -1.237 de locuitori; 1983 - 1.190 de locuitori.
Războiul din 1941-1945 a răpus mulţi bărbati din s. Ferapontievca. Prezentăm mai jos lista lor:
Alexei Adescenco, Constantin Adescenco, Elifer Adescenco, Grigore Adescenco, Maxim Adescenco, Nicolae Adescenco, Vasile C. Adescenco, Vasile I. Adescenco, Ion Alexeev, Anton Beriozov, Boris Beriozov, Dumitru Beriozov, Elifer Beriozov, Fotie Beriozov, Ignatie Beriozov, Ion Beriozov, Ion I. Beriozov, Ion Z. Beriozov, Marian Beriozov, Petru Beriozov, Simion Beriozov, Vasile Beriozov, Vladimir H. Beriozov, Vladimir S. Beriozov, Petru Bucur, Alexandru But, Gheorghe But, Haralambie But, Ion A. But, Ion N. But, Ion Cernega, Tihon Cernega, Elifer Chiştenco, Vasile Climenco, Pavel Costenco, Chiril Covalenco, Ion Covalenco, Nichifor Covalenco, Pavel Covalenco, Vasile Covalenco, Ion I. Craveţ, Ion N. Craveţ, Mihail Cravet, Zotic Cravet, Alexei
Cucerenco, Agaton Gavrilov, Isidor Gavrilov, Timofei Gavrilov, Vasile Gubceac, Alexandra Iachimenco, Ion Iachimenco, Nicolae Iachimenco, Vasile Ivanenco, Haralambie Luţenco, Marian Matveev, Boris Mazurenco, Victor Mazurenco, Alexandra Odnostalco, Gavril Odnostalco, Iacob Odnostalco, Hie Odnostalco, Ion A. Odnostalco, Ion I. Odnostalco, Ion M. Odnostalco, Sergiu Odnostalco, Vasile Odnostalco, Luca Petrenco, Nicolae Petrenco, Ion Pşenicinоi, Anton Sliusarenco, Ion Sliusarenco, Luca Sliusarenco, Onisim Sliusarenco, Simion Stihaenco, Alexandru Suhin, Anton Suhin, Nicolae Suhin, Vladimir Suhin, Alexandru Timoşenco, Damian Tretiac.
Represaliile staliniste au trecut şi prin Ferapontievca. In 1941 şi 1949 au fost represaţi:
Fiodor Craveţ cu soţia Iulia şi 2 copii, Victor Climenco, Orest Oltu şi 4 copii, Gheorghe Sоrf cu soţia Varvara şi 3 copii, Mihai Suhin cu soţia Ana şi 4 copii, Gavriil Timoşenco cu soţia Maria.
"'Dicţionarul enciclopedic moldo-venesc (1989) оnregistrează pentru această localitate: 1.190 de locuitori (1987), sediul gospodăriei agricole de stat "60-letie Okteabrea", şcoală de 8 ani, casă de cultură, bibliotecă, muzeu, punct medical, grădiniţă de copii, oficiu postal, magazine.
O altă sursă mai recentă, "Dicţionarul statistic ai Republicii Moldova", vine să precizeze şi să completeze unele informaţii: 475 de gospodării individual, 495 de case, fond locativ - 37,9 mii mp, 1.200 de locuitori (592 de bărbaţi şi 608 femei), ::ntre care 737 - ucraineni, 388 -
găgăuzi, 55 - ruşi, 19 - romвni, 10 bulgari, ş.a.; Sovhozul "60-letie Okteabrea", secţie a оntreprinderii de producere a cărnii de pore din Comrat, fabrică de vinuri, 2.464 ha de pămоnt оn sectorul agricol obştesc (1.211 ha de pămоnt arabil, 445 ha de vie, 153 ha de livezi) şi 179 ha de terenuri agricole оn sectorul individual; policlinică, spital, şcoală medie incompletă, grădiniţă de copii, casă de cultură, instalaţie de proiectare a filmelor, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, cantină, magazine, stadion.
Onomastica. Localitatea a luat fiintă
оn timpul regimului de administrare ţaristă оn Basarabia, populate ei fiind adusă aici din alte regiuni ale Imperiului. Drept rezultat, şi denumirea aşezării a fost data оn conformitate cu tradiţiile onomastice şi cu limbajul politic-administrativ din acea perioadă. Pe atunci orice aşezare umană nou-apărută, mai cu seamă coloniile de ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi şi nemţi, era "botezată" cu o denumire care să reflecte situaţia social-politică respectivă. Această denumire prezintă la origine un cuvоnt sau un nume propriu rusesc, derivat cu formantul -ka sau -ovka (-evka). De cele mai multe ori numele proprii, alese оn acest scop, reproduceau numele reprezentanţilor dinastiilor ţariste, numele cinovnicilor guberniali sau ale
latifundiarilor ruşi din provincie. De aici denumirile actualelor sate, foste colonii: Alexandrovca, Alexeevca, Andreevca, Antonovca, Bogdanovca, Chirilovca, Constantinovca, Elenovca, Ivanovca, Mihailovca, Nicolaevca, Pavlovca, Petrovca, Romanovca, Stepanovca, Vasilievca, Zaharovca ş.a. Uneori оnsă aceste toponime antroponimice puteau avea la bază nume de sfinţi, ale sfintilor ocrotitori ai unor anumite zile: ziua cоnd au fost puse temeliile satelor, ziua cоnd li s-a aprobat coloniştilor, prin acte oficiale, locul lor de aşezare pe "pămоnturile noi", ziua hramului viitoarei biserici din sat. Ferapontievca este o astfel de denumire, ea evocоnd, aşa cum afirmă şi Zamfir Arbore, ziua Sf. Ferapont, sărbătorită conform calendarului ortodox la 27 mai. Nume de locuri: Cartoplişcc, Crutii, Şciovb, Dacca Hоrtop (Gher-top), Hоrtopskaia (Ghertopskaia), Balka, Lis Dalnii, Lunga, Movila (Mohila), Podişul (Podilо), Poştarska, Solona Balka, Za Lisom.
Anatol Eremia
Bibliografie
Karta ceasti Bessarabii (1830-1835 gg). Pervaia vseobşceia perepisi naselenia
Pereceni naselennоh mest (1870-1875 Rossiiskoi Imperil 1897 goda. Bessarabska-gg). Bessarabskaia gubernia. Chişinău, 1912. ia gubernia. Sankt-Petersburg, 1905.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-3821. Tel. primăriei - 0-298-92-236.
