Mun. Chisinău, com. Ciorescu. Atestat la 10 mai 1634
NOTA STATISTICA . R. Ichel. Distanţe: 1 km de la c-rul
com., 14 km de la Chişinău. Populaţia - 465 de oameni. Apţi de muncă
286. Cămin cultural, magazin mixt.
Ceva mai la nord de
Ciorescu şi Goian, pe
malul stоng al răului
chel se află sătişorul
Făureşti, care-şi duce
viaţa оn tihnă şi
răbdare. Cu toate că
are o istorie foarte
căruntă. оn lucrarea
a fundamentals "Localităţile Republicii
V.oldova оn documente şi cărţi vechi"
"adimir Nicu оi acordă o atestare
cumentară din 17 iulie 1436, probabi
fi găsit-o undeva remarcabilul
rcetător, dar deoarece nu ne arată
_r.de a găsit-o, rămоnem la atestarea din
1 \ mai 1634, găsită tot de el, cоnd un
_recare Guţul din s. Făureşti e notat ca
artor оn s. Dragomireşti pentru o
blemă de hotărnicire. De aici, cоnd mai
ent, cоnd mai putin frecvent pornesc
slelalte informaţii despre acest sat.
-.stfel, la 3 apr. 1679 aflăm că şi
-_exandru Vornicul şi Savin Doloca din
răureşti mai apare o data ca martor de
- :: = rnicie оn Criuleni, fapt fixat de mai
~ _:e documente.
Apoi expiră acest secol şi la 23 febr. 1" 19 mai căpătăm o informaţie: cum că : _mătate de sat, care aparţinea lui '».;clae Donici, după o оmpărţire оntre
fraţi rămоne pentru comоndul mamei lor. Aşa constată vestitul istorie Nicolae Iorga. Moşia Făureştilor se оntindea pоnă spre Stetcani şi iată că Tofan, feciorul lui Solomon, vinde оn 1720 partea lui de la Scurta lui Darie Donici din Stetcani.
Multe gоlceve se iscă şi pentru această moşie. Se ceartă şi proprietarii mari, se оncaieră, se judecă. Pămоntul оn Basarabia, pentru că e pămоnt bun, оntotdeauna a fost şi motiv de conflicte. Nu numai de bucurii. Astfel, voievodul Grigore Alexandru Ghica la 16 aug. 1766 оi scrie carte lui Pogan, mare serdar оn acele timpuri, să vină la fata locului şi să facă dreptate Mariei a lui Ioniţă paharnicul, care pretinde la nişte părţi de moşie, incl. şi din Făureşti. Şi-apoi cоte alte neоnţelegeri se iscă, şi vrăjmăşie din cauza pămоntului.
Administraţia militară rusă оn 1772-1773 găseşte aici 8 gospodari şi-i obligă la bir ţarului ei. E greu de crezut оn calculele ei, pentru că ea nu făcea un recensămоnt serios, ci urmărea anumite interese proprii. De exemplu, această administraţie face scutire de la bir pentru 2 văduve, de la care nu mai aveai ce lua. Şi, deci, nu le include оn numărul total de populaşie sau de gospodării. Cu atоt mai mult că chiar оn anul următor, 1774, face
o numărătoare nouă, şi de data aceasta gвseşte оn Făureşti deja 23 de gospodării. Să se fi triplat оntr-un an numărul gospodăriilor? E greu de crezut. Nu mai luăm оn calcul că deja 22 de gospodari plătesc birul.
O nouă hotărnicie a moşiei Paşcani, care apartinea şetrăresei Ileana Donici, zisă Doniceasa, făcută de Dumitru Meleghi, menţine moşia Făureşti оn posesia slugerului Filotache Căplescu. Adică se curmă un nou conflict. Dar pentru totdeauna se curmă oare?Căciоn 1812-1821 găsim aici un nou moşier -Iordache Donici. Dar cine ştie cum de a trecut de data aceasta moşia оn posesia lui. Oricum, acest Iordache Donici, de 35 de ani, nobil, cu 7 copii оn casă, mai avea şi o moară pe Ichel, 100 fălci de pădure pоnă spre Cricova, 31 de gospodării de ţărani de categorie inferioară şi 11 burlaci, iar оmpreună cu posesiunile sale de la Cricova şi Micleşti - 150 de curţi rurale şi оncă 15 familii de ţigani şerbi.
Documentele de arhivă ne arată că оn iunie 1836 оn Făureşti se numărau 49 de curţi cu 297 de suflete -158 de bărbaţi şi 139 de femei, apoi оn lista localităţilor Imperiului Rus, оntocmită la Sankt-Petersburgоn 1861, sunt incluse (pentru anul 1859!) 58 de case, dar numai cu 243 de suflete - 121 de bărbaţi şi 122 de femei. O buna parte de pădure, (168 des.) оn acest an apartinea negustorului Ciorescu. оn 1865 deja tot satul, cu 490 des., оi apartinea acestui moşier. Şi iar ne ciocnim de o discordanţă: statisticianul A. Egunov arată оn 1870 numai 33 de case, cu 25 mai puţin! Populaţia satului,
оnsă, care mai tinea şi 4 cai (numai!), 38 de vite cornute mari şi 50 de oi, constituia 331 de oameni - 159 de bărbaţi şi 172 de femei. Statisticianul accentuează că "trăiau greu". Adică оn sărăcie. оl credem. Mai ales că оn 1872 mai dă peste ei holera, iar оn 1875 - şi ciuma. Oamenii iau pоine cu оmprumut şi achită cu greu datoriile. оn 1890 aceste neachitări ajung la 663 rub. 89 kop. Apoi se оnregistrează o nouă descreştere: 30 de case оn 1875. Cu 235 de locuitori - 125 de bărbaţi şi 110 femei. Datele sunt furnizate de acelaşi statistician A. Egunov. Cu aceeaşi menţiune: "trăiesc greu"! оn acelaşi an e adus la spitalul zemstvei din Chişinău Vasile Ciobanu, care şi-a pierdut vederea, dar n-a putut să se trateze. deoarece nu avea bani. Pentru acest tratament se cereau 18 rub., dar nici bietul bolnav, nici оntregul sat nu le avea. Şi. casa parinteascв. totuşi! оn 1891 оn familia
ţăranului Maxim Gălăguţă din acest sătuc se naşte Vasile Gălăguţă, care оn 1911 a intrat la In-tutul Lazarevski, de limbi străine, şi 1-a absolvit cu succes. оn 1898 satul avea şcoală de alfabetizare bisericească parohială, dar e interesant că patron al ei era ţăranul Ion al lui Alexandru Scripnic. оnvăţători au fost Tudor Captarencu, apoi Nichita Tro-fimov, apoi Vasile Baidan. оn 1904 numărul populaţiei coboară pоnă la 185 de oameni, оn şcoală оnvăţau 12 băeţi şi 9 fete.
Ion Ciorescu avea aici 303 des. de pămоnt arabil, 59 des. de pădure şi o moară cu tracţiune de cai. Atunci cоnd a decedat, la 21 oct. 1886. e оnmormоntat
a Făureşti, dar, conform testamentului refunctului, urma să fie transferat pe :eritoriul şcolii agricole din Cricova, "ntemeiată de el, dar care оncă nu era gata.
Recensămоntul din 1940оnregistrează In Făureşti 529 de locuitori, incl. 527 fiind :-: etnie romвni, dar războiul, foametea = : deportările iar reduc numărul
populaţiei pоnă la 354 de oameni, alături de ei mai oprindu-se şi 8 ucraineni şi ruşi. In 1946 fusese pus оn puşcărie "colaboraţionistul" Ion Bucătaru. Cu aceeaşi "vină" a fost deportată оn 1949 şi soţia lui Profira Bucătaru. La fel, cu 10 ani de detenţie a fost acuzat Pavel Griţac, iar soţia lui Elizaveta, fiul Vladimir şi nora Vera au fost deportaţi оn reg. Tiumen. Tot оn reg. frigurilor din Tiumen a fost deportată şi Maria Stegaru. Listele celor căzuţi оn luptele războiului sunt comune cu cei din Ciorescu şi Cricova.
Celelalte două recensămоnturi, din 1979 şi 1989, au оnregistrat respectiv 606 locuitori (288 de bărbaţi şi 318 femei) şi 518 locuitori (246 de bărbaţi si 272 de femei). Pus оn subordinea primăriei Ciorescu, s. Făureşti s-a aflat nişte ani оn r-nul Criuleni şi alţi ani оn componenţa mun. Chişinău. Un timp Făureştii alcătuiau o secţie a gospodăriei experi-mentale a In-tului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice оn domeniul Zootehniei şi Medicinii Veterinare cu sediul оn Ciorescu (Cricova Nouă, pe atunci). In anii şaptezeci aveau şcoală primară, cămin cultural cu instalaţie staţionară pentru proiectarea filmelor, bib-că, punct medical, 2 magazine, creşă-grădiniţă de copii. Acum de toate serviciile necesare beneficiază la Ciorescu, Stăuceni şi, mai ales, la Chişinău.
Victor Ladaniuc.
Bibliografie
Anuarul învătămîntului primar. Bucureşti, :-33.
Boga L. T. Documente basarabene. Vol. .'I. Chişinău, 1933.
Catalogul documentelor moldoveneşti n arhiva istorică centrală a statului. Vol.
Bucureşti, 1954.
Iorga N. Studii şi documente cu privire
la istoria Romвniei.Vol. XVI. Bucuresti. 1909.
Otciotо, dokladо, smetо, raskladki Orgheevskoi uezdnoi zemskoi upravо 1855 goda. Chişinău, 1886.
Sava A. V. Documente privitoare la tоrgul şi ţinutul Orheiului. Bucureşti, 1944.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-2089. Tel. primăriei - 45-63-44, 45-62-38.
