Oras. Centru raional. Atestat la 3 iunie 1429
NOT A STATISTICA . Distanţa pоnă la Chişinău -129 km. Gară şi st. c. ferată. Populaţia -14.848 de locuitori. SA "Sudzucher-Moldova",
uzina de ţevi "Protos", "Fabrica de vinuri Mold-Nord", SA "Avicola-Nord", SA "Prut-80", SRL "Adirem-Com", SRL "Atlant", SRL "Plai",
оntreprinderea "Matratex", SRL "Itex-Group", 2 asociaţii agricole. 4
biserici, 3 liceie, o şcoală medie de cultură generală, o şcoală de
meserii, 2 gimnazii, 2 palate de cultură, casă de creaţie a copiilor, şcoală
de arte plastice, şcoală de muzică, 6 biblioteci, stadion, muzeu, pare, memorial al gloriei militare, 2 pieţe comerciale, zeci de magazine,
, chioscuri, baruri si cafenele.
Orasul e alcăturit din două aşezări centrul raional şi orăşelul-satelit a fabricii de zahăr, despărţite de o vale iată cu iazuri şi o sosea-centură. Relief de cоmpie şi mici coline. Se află оntre mun. Bălţi şi or.Ungheni. Din Făleşti, aidoma unor raze, aleargăоn toate patru zări 5 şosele, inclusiv drumurile naţionale Bălţi-Floreşti la est), Pоrlita-Călăraşi-Chişinău (la sud), Sculeni-Ungheni (la vest), Glodeni-Rоşcani (la nord). Vechiul sat boieresc Făleşti la sf. sec. XVIII se transformă оn tоrg, cu prăvălii, fabrici de lumоnări, ulei şi săpun, cu ateliere de cojoace şi cizmării, un abator.
Cunoscutul savant-arheolog Ion Hоncu deduce: "In preajma oraşului sоnt 3 vetre de sate şi 9 movile оnălţate cu mii de ani оn urmă. O vatră de sat datează tocmai dinanii 1300-1100о. Hr., epocatоrziea bronzului. Alte 2 vetre de sate sоnt din
epoca romană tоrzie şi au fost populate prin anii 150-376. Movilele din preajma oraşului sоnt probe materiale, care dovedesc staţionarea temporară pe aceste plaiuri a triburilor de nomazi".
Aşezarea actuală are metrică de botez de la marele voievod Alexandru eel Bun, datată cu 3 iunie 1429, uric, prin care domnitorul Moldovei le-a оntărit panilor Lazăr, Stanciul şi Costea, feciori de vornic, "loc pentru 10 sate peste Prut", printre care şi "locul de la Vоrful Uscat unde iaste Ivan Falevici" {Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva istorică centrală a statului. Vol.1. Bucureşti, 1957). оn 1457-1504 boierul Toderică Lungu avea privilegii de cumpărătură asupra siliştei Foleşti de la domnitorul Stefan cel Mare. Iar la 3 martie 1513 voievodul Bogdan III a semnat un uric slugii sale Gavril Leuşor pentru satul Foleşti "cumpărat cu 300
zloţi tătăreşti de la Magdalina, fata Mihului lepure,ce-1 avea de schimb cu Toader stolnic pentru alt sat". оn 1555 a vоndut cu 100 zloţi tătăreşti partea sa de ocină şi nepotul lui Toderică Lungu, Drăgan, fiul lui Iachim.
In unele acte de vоnzare-cumpărare din sec. XV1-XVII satul mai purta şi denumirea "'Folinteani', specificоndu-se "de ceialaltă parte de Prut". Treceau anii, se schimbau proprietarii, ocina trecea de la un boier la altul.
Au fost stăpоni aici Gheorghiţă Catangiu (1649), loan Hadоmbul (1666) ş. a. La Inc. sec. XVIII satele Foleşti şi Melenti au trecut оn posesia Mănăstirii Galata din Iaşi "cu tot venitul şi sо ia de la ţărani dijmă pentru pămоntul dat оn arendă".
Pe moşia Mвnăstirii Galata din Foleşti, tinutul Iaşi, recensămоntul populatiei din Moldova feodalăоn 1773 aоnregistrat 29 de case. Domnitorul Mihai Suţuоn 1793 le-a oferit mari privilegii străinilor care vroiau să vină de peste hotare cu traiul pe moşia mănăstirească din Făleşti, concretizоnd că "оn acest tоrguşor au loc
iarmaroace săptămоnal" şi tot el trase hotarоntre ocina Pоnzăreşti, stăpоnită de vistiernicul Iordache Balş, Făleşti şi Melenti. Iar alt domnitor, Alexandru Callimachi, la 26 mai 1797 puse boierii din divanul ţării să judece conflictul dintre Mănăstirea Galata şi Iordache Balş pentru moşia satului Făleşti. Anul 1803 găseşte оn "Foleştii din ocolul Ciuhurului" 47 de birnici ai spătarului Dumitrache Bogdan. In iulie 1808 oştirile ruse au trecut оn 4 coloane prin Făleşti spre Prut. La bisericuţa de lemn, construită оn 1796, se adunase оngrijorată populaţia din localitate, preotul a scos oamenii cu icoane şi steaguri оn оntоmpinarea moscalilor. In 1817, după anexarea Basarabiei la Rusia, loan Balş stăpоnea tоrguşorul alcătuit din 141 de ogrвzi ţărăneşti, 97 de dughene, 14 ateliere ale meseriaşilor şi 4 livezi. Mănăstirea Galata avea aici 22 de familii de ţărani, 2 iazuri şi 4 vii roditoare. оn 1830 tоrguşorul оntrunea 331 de curţi ale creştinilor şi 335 de case evreieşti. Un incendiu, izbucnit оn vara anului 1833, a transformat zeci de case оn mormane de zgură.
Patru familii de boieri scăpătaţi оşi mai căutau оn 1835 drepturile de nobili. La biserica din localitate serviciile divine le oficiau preoţii Nicolae Popovici şi Damian Erimovschi. Pe moşia lui Egor Balş vieţuiau оn acel an 273 de familii de mici burghezi. 145 de familii de ţвrani şi 599 de familii evreieşti. Matei Urzică şi Feodora Rusu au atins respectiv vоrsta de 95 şi 98 de ani. Şcoala parohialв a fost inaugurată оn 1842.
Peste 6 ani la Făleşti a venit pe lume viitorul poet şi cоntăreţ bisericesc Gheorghe Păun (1848-1875). El a făcut carte la Mănăstirea Frumoasa, apoi a fost solist оn corul Catedralei din Chişinău (1866-1870), cоntăreţ de strană la parohiile din Obreja, Iaşi şi Făleşti (1870-
autorul monografiei "Basarabia", editată оn 1926 la Chişinău, scrie despre acest poet stins din viaţă la vărsta de 26 de ani, оnhumat оn localitatea sa de baştină: "Nouă ne sоnt scumpe aceste poezii, pentru că оn ele se oglindeste trecutui trist al nostru, al basarabenilor, trecutui,
1875). Ne-a lăsat moştenire un manuscris care cuprinde peste 150 de poezii lirice, menţionоnd pe foaia de titlu: "Cartea aceasta este a smeritului scriitor şi singur socinitor Gheorghe Păun, 1868". "Majoritatea scrierilor sale sоnt compuneri оn stil popular (uneori tratоnd motive sociale distincte) sau prelucrări ale unor texte folclorice ("Frunză verde peliniţă", "In oraş para se varsă", "Frunză verde trei granate", "In zadar alerg pămоntul" ş.a.) Dispărut de timpuriu din viaţă, nu şi-a putut valorifica deplin capacităţile creatoare" ('Literatura şiarta Moldovei).
Academicianul Stefan Ciobanu,
cоnd sufletul оncătuşat оn lanţurile culturii străine nu-şi putea cоnta nici bucuria, nici durerea."
Comunitatea evreiască din tоrgul Făleşti оn 1850 a celebrat deschiderea unei şcoli primare cu predare оn limba maternă. Iar Ion Ursachi, care nu respectase regulile de comercializare a tutunului, a fost aspru pedepsit, i s-a scos casa la licitaţie. La Făleşti au loc nenumărate procese judiciare legate de furturi şi оnşelăciuni оn comerţ. Recensămоntul din 1859 a fixat aici оn 226 de case 2.180 de bărbaţi şi 2.246 de femei, o biserică şi o sinagogă. In tоrg funcţionau o fabrică de bere, 4 fabrici
de prelucrare a pieilor, o oloiniţă, o оnchisoare de etapă pentru deţinuţii mоnaţi de la Sculeni spre Bălţi. In 1862 sunt deschise 2 şcoli ministeriale: una pentru băieţi, alta pentru fete. Moştenitorii boierului Balş mai stăpоneau aici 3.860 des. de pămоnt оn 1865. оn anul 1866, bоntuit de holeră, s-au născut 115 prunci, dar au decedat 248 de oameni. Conform datelor publicate de statisticianul Alexandr Egunov, tоrgul Făleşti оntrunea 704 case оn 1870. Peste un an оntr-o casă arendată apăru o farmacie. Arhiepiscopul Pavel, făcоnd la 27 apr.1872 un popas оn Făleşti, consemna оn jurnalul său: "Biserica de aici are o оnfăţişare jalnică, pоngărită. O asemenea biserica e o ruşine pentru preotul si moşierul din localitate". La 21 sept. 1873 zemstva judeţeană a hotărоt să оnchidă spitalele din Sculeni, Rоşcani şi Făleşti, deoarece "оn ultimii 4 ani ele nu aduc fobs". Şi aceasta se оntоmplă оntr-un ţinut bоntuit de epidemii.
Gheorghe Păun Eugenia Cruşevan
In culegerea de statisticв "Bessarabskaia gubernia v 1870-1875 godah. Pereceni naselionnоh mesf, editată de Alexandr Egunov la Chişinău оn 1879, găsim următoarele cifre: "Tоrgul Făleşti: 801 case, 2.122 de bărbaţi şi 2.195 de femei, 403 cai, 880 vite cornute mari, 2.205 oi". Boierul Nicopulo оn sept. 1879 donează 1.000 rub. şi teren pentru construcţia spitalului.
El i-a susţinut financiar şi pe оnvăţătorii de la şcoala primară Constantin Buşilă şi Elena Efimovski.
La 29 iulie 1889 s-a născut Eugenia Cruşevan, fiica notarului public din Făleşti. A fost prima femeie avocat din Basarabia, cu jurămоntul prestatоn 1919 la Curtea de Apel din Chişinău. A făcut studii liceale la Chişinău, оn 1918 a absolvit Universitatea din Moscova, f-tea de drept. A activat jurist consultant la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, a fost secretară a Societăţii "Femeile Romвne". In martie 1944 s-a refugiat la Buzău, salvоnd arhiva instituţiei chişinăuiene. Aici a practicat avocatura, la bătrоneţe a trecut cu traiul la Timişoara, unde a decedat la 11 martie 1976. Publicaţia "Cuvоntul dreptăţii" nr. 9 din 1919 scria: "La 17 octombrie 1919 оn şedinţa secţiunilor unite ale Curţii de Apel din Chişinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia prestării jură-mоntului ca avocat de către domnişoara Eugenia Cruşevan, licenţiată оn drept la Universitatea din Moscova, pe care consiliul corpului avocaţilor a оnscris-o cu unanimitate de voturi оn Baroul Avocaţilor Basarabeni. Domnişoara Cruşevan este prima femeie-avocat din Basarabia". Enciclopediile "Chişinău" ş\ "Femei din Moldova "şi "Basarabia Necunoscută" vol. II вe Iurie Colesnic, оi dedică argumentate şi binevenite eseuri. Iar regretatul savant Ion Dron scria оntr-un articol de ziar: "Viaţa şi activitatea Eugeniei Cruşevan prezintă interes nu numai de aceea că a fost prima femeie-avocat оn Basarabia, dar şi prin fap-tul că a moştenit arhiva renumitei familii Cruşe-Ea a fost "un om
cu demnitate", care a оndurat tot ce i-a fost dat, fiindcă a avut "o responsabilitate deosebită - arhiva Cruşevan".
Cu un an mai mic decоt Eugenia Cruşevan era consăteanul ei Ion Păscăluţă (1890-1988), fost tribun basarabean. Scriitorul-cercetător lurie Colesnic povesteşte cu lux de amănunte despre viaţa zbuciumată si lupta dоrză a acestui patriot nedeclarat оn prestigiosul serial "Basarabia necunoscută" (vol.2):
"Absolvind o şcoală secundară, o şcoală de subofiţeri pe timp de război şi făcоnd mai mult practică decоt studii teoretice, el s-a dovedit a fi un abil agitator cвnd, la 30 aprilie 1917, vorbeşte оn fata оnvăţătorilor din Basarabia, adunaţi la primul lor Congres. La 14 mai se aflв printre organizatorii Comitetului orăşenesc din Odesa. La 20 mai 1917 cuvоntează la Congresul оntоi al ţăranilor din Basarabia. Şi de fiecare data, la o nouă fază a organizării basarabenilor, Ion Păscăluţă nu este uitat.
Se ştie că Ion Păscălută, оmpreună cu Stefan Holban şi Mihail Popa, a fost delegat de ostaşii moldoveni să meargă la Petrograd şi să discute cu Al. Kerenski оn problema revoluţiei şi autonomiei Basarabiei. Evident că Al. Kerenski n-a avut timp să-i primească, ei mulţumindu-se cu discuţia avută cu generalul Leviţki, ajutorul lui Kerenski.* Dar descurcăreţii militari, probabil, ofensaţi de atitudinea
şefului Guvernului Provizoriu, ajung la Cartierul General, la Moghiliov, de unde expediază o telegramă care a declanşat o reacţie оn lanţ:
"Cu aprobarea Guvernului Provizoriu, pe ziua de 20 octombrie (1917 -1. C.) se convoacă la Chişinău, guvernămоntul Basarabiei, Congresul general al ostaşilor moldoveni din оntreaga Rusie. Rugăm daţi concurs pentru a alege şi trimite la această data cвte doi soldaţi şi cвte un ofiţer de la fiecare 240 de ostaşi moldoveni. In unităţile unde numărul acestora va fi sub cifra indicată, se vor grupa pe brigăzi, divizii, corpuri de armată, pentru ca toţi ostaşii moldoveni să fie reprezentaţi.
Delegaţii vor fi prevăzuţi (asiguraţi -I.C.) cu delegaţiuni оn scris şi bani pentru hrană pe 5 zile".
Semnează: Delegaţii Comitetului central al ostaşilor moldoveni, praporşcik Ion Păscăluţă, St. Holban [Cuvоnt Moldovenesc, nr. 43din 30.X.1917).
Clişeul acestei telegrame a fost reprodus de Gh. Andronachi оn Albumul Basarabiei la pag .128.
Mă gоndesc - ca la o ironie a soartei -ce s-ar fi оntоmplat dacă Al. Kerenski ar fi găsit timp şi bunăcuviinţă pentru a discuta cu cei trei delegaţi: poate şi soarta Basarabiei ar fi fost alta.".
Fiind ales deputat оn Sfatul Ţвrii, Ion Păscăluţă a votat la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Romania şi a fost оnzestrat de Coroana regală cu 50 ha de pămоnt. оn 1921 se căsători cu Ludmila Butkevici, născută la Permi оn 1911 şi refugiatăоn Basarabia cu o fetiţă. Trăind cu soţia la Bălţi, li se născură doi copii -Iolanta (1923) şi Octavian (1925). оn 1927 Ion Păscăluţă a trecut funcţionar la Primăria mun. Chişinău, unde a lucrat şef al serviciului financiar pоnă la 25 mai 1938. S-a concediat pe motiv de boală.
Gheoghe Şova ,Tudor Ţopa
Bibliografie
Documente privind Istoria Romвniei. Veacurile XIV-XV. A.Moldova. Vol.1. Bucureşti, 1954.
Chibănescu Gh. Arhiva muzeului muni-;:pal Iaşi. Documente romвneşti. Iaşi, 1929.
Gonţa A.T. Satul оn Moldova medievală. Lnstituţiile. Bucureşti, 1986.
Paul Mihail. Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol. 1607-1806. Iaşi, 1948.
Popovschi N. Istoria Bisericii din Basa-rabia оn secolul XIX sub ruşi. Chişinău, 1931.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal — MD-5900. Tel.primăriei - 0-259-22-640; 0-259-22-272.
