R-nul Donduşeni. Atestat la 8 aug. 1898
NOTĂ STATISTICĂ . Suprafaţa -15 km p. Distanţa pină la c-rul
r-nal -12 km, pină la Chişinău - 250 km. Gospodării - 272. Populaţia - 513
persoane (262 de bărbaţi, 251 de femei), 54 - romăni, 446 - ucraineni, 13 -
ruşi. Sectorul agrar - 751 ha de pămint. 2 SRL - "Viansalt" şi "Case-
agro". Gospodării ţărăneşti - 64 cu 32 ha. Iazuri - 4, fintini -127. Pinul
Cubolta. Moară, oloiniţă, 2 magazine, grădiniţă de copii, gimnaziu, club,
bibliotecă, punct medical
.În sud-estul r-nului
Donduşeni. unde
formarea ripilor este
foarte frecventă - 2
ponoare pe kilometru pătrat. Dezmem-
brarea reliefului fi-
xează frecvent de la
60 la 100 metri. In negura timpului pe
aceste locuri se aflau aşezări umane. Ion
Hîncu relatează că specialiştii au
descoperit aici 3 vetre de sate, un cimitir
vechi şi 13 movile străvechi. Două vetre
de sate datează din perioada anilor 3000
- 2000 î. Hr., cind oamenii îşi făceau unelte
de cremene. Tot aici s-a descoperit vatra
unui sat şi un cimitir din perioada romană.
Acest sat străvechi a fost devastat şi
incendiat în and 376, în timpul invaziei
hunilor.
Despre înfiintarea satului actual dăinuie o legendă transmisă de la o generaţie la alta, precum că numele aşezării provine de la Elisaveta Stamati. Cică Iosif Navroţki, din numele ţăranilor veniţi de prin regiunea Kameneţ-Podolsk, a cumpărat în 1898, de la boieroaica vizată un lot de pămînt. Invoiala s-a
efectuat cu o condiţie pusă de stăpîna terenului: viitorul sat va purta numele Elisaveta.Tot legenda atestă că primii imigranţi care s-au aşezat cu traiul aici purtau numele de familie Adamciuc Boico, Bruzniţchi, Climov, Dovgan Edinac, Gorin, Mişcişin, Pastuh Zagorodnîi etc. In total 59 de familii.
A fost aşa sau altfel, nu ştim, dar denumirea Elisaveta, preschimbată de regimul ţarist în Elizavetovca, s-a păstrat pmă în zilele noastre. Totuşi, să apelăm şi la documentele timpului, pe care am reuşit să le depistăm. Actul administraţiei judetene Soroca "Cu privire la onnduirea noilor aşezări" certifică: "în anul curent
domnul guvernator al Basarabiei a aprobat proiectul nr. 2.494 din 8 august 1898 cu privire la noul sat Elizavetovca, ce se înfiinţează de tovărăşia ţăranilor veniţi din regiunea Podolia. Ei au cumpărat pămînt din moşia Plop, ce aparţine aristocratului Sighizmund Zalevski Otciotl, doklad, smeff, raskladki Sorokskoi uezdnoizemskoi upravf 1898 goda. Soroca, 1899). Deci, anul instituirii aşezării cercetate coincide cu datele legendei şi cea a documentului. Iată de ce putem afirma cu certitudine că satul Elizavetovca a fost atestat documentar la 8 aug. 1898.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, satul apartinea jud. Soroca, iar între anii 1998-2003 - jud. Edineţ. Plasele, însă, se schimbau mult mai des. La începuturi făcea parte din volosti Tîrnova, în perioada interbelică - plasa Climăuţi, azi - r-nul Donduşeni.
In primii ani de după atestare, populaţia evolua în mod normal. In 1905 se înregistraseră 145 de locuitori, iarîn 1923 - 500, inclusiv 247 de bărbaţi şi 253 de femei. De menţionat că la mijl. deceniului trei al sec. XX satul era alcătuit numai din 50 de case, majoritatea locuitorilor se adăposteau în 106 menaje.
La intersecţia sec. XIX şi XX cei 145 de agricultori din partea locului creşteau porumb, orz, gnu de toamnă. Documentele atestă că guvemul de la Petersburg nu prea acorda atenţie sătenilor. Deşi ţăranii erau proprietari ai pămîntului, mulţi din ei nu aveau nici forte de tracţiune, nici inventar agricol şi nici credite convenabile pentru procurarea celor necesare nu puteau obţine de nicăieri. Intr-o asemenea situaţie ei erau siliţi să apeleze la ajutorul cămătarilor, înglodîndu-se în datorii şi, în consecintă, au fost sărăciti si constnnsi
să vmdă pămîntul bogătaşului Baranovschi, care deţinea 180 de argaţi. Abia la 21 dec. 1918, după ce regele Romăniei Ferdinand I a semnat Decretul, se înfiinţează Instituţia de stat "Casa Noastră", care traducea în viaţă reforma agrară în Basarabia. In sept. 1922 peste 70 de ţărani din Elizavetovca au fost împroprietăriţi cu pămînt.
S-a ameliorat situaţia şi în alte domenii. Potrivit Dicţionarului statistic al Basarabiei, în 1923, satul Elizavetovca din comuna Plopi, jud. Soroca, cu o populaţie de 500 de locuitori avea primărie, o şcoală primară mixtă, moară cu motor, ce apartinea lui loan Calujschi şi oficiu postal. Recensămîntul general al populaţiei Romăniei din 29 dec. 1930 ne prezintă o informaţie mai amplă despre situate demografică. Satul Elizavetovca, plasa Climăuţi, jud. Soroca, a înregistrat 169 de gospodării, locuite de 714 oameni, incl. 336 de bărbaţi şi 378 de femei. Din punct de vedere etnic 16 erau romăni, 698 - ruşi. Apţi de muncă: 414 persoane (58 la sută). O invidie plăcută provoacă faptul că datele catagrafiei n-au fixat nici divorţuri, nici persoane cu defecte fizice sau boli incurabile.
Succese notabile a obţinut aşezarea în domeniul învăţămîntului. In 1933 aid funcţiona o şcoală primară mixtă frecventată de 135 de elevi, instruiţi de învăţătorii Petre Rudi, Solomon Şargu şi Dumitru Şargu. RecensămTntul din 29
dec. 1930lnregistrează 237 de persoane ştiutoare de carte (44,6%), incl. 226 - cu studii primare, 7 - secundare, 4 -profesionale.
La 1933 în Germania s-a instalat dictatura fascistă. In multe ţari, incl. Romania, oamenii de rind protestau împotriva extinderii fascismului. Satul Elizavetovca s-a evidenţiat în anii 1933-1938 prin activitatea ilegală a comuniştilor. Aici exista un comitet de plasă, condus de Ivan Climov. Din rlndul ilegaliştilor făceau parte V. Moşneaga, M. Oleinic, U. Andreevskaia, A. Mişcişin, G. Timofeev, A. Navroţkaia ş.a. In toamna a. 1941 autorităţile romăne aulmpuşcat 26 de foşti ilegalişti-comunişti din satul vizat.
In iunie 1940, clnd BasarabiaTn mod
forţat fusese inclusă in componenţa
URSS, satul capătă statut de comună.
Presedinte al sovietului sătesc este numit
Ivan Climov, care In iulie 1941 este
mobilizat In Armata Roşie şi a murit
ulterior pe front. In primele
luni ale celui de-al Doilea
Război Mondial satul făcea
parte din plasa Tîrnova.
Potrivit ordonanţei nr. 19 din
30 ian. 1942 a generalului
C.G. Voiculescu,
guvernatorul Basarabiei, judeţele ţinutului dintre Nistru şi Prut sunt divizate In plase şi comune. Elizavetovca se amplasează în componenţa comunei Plopi, plasa Climăţi, jud. Soroca.
Războiul din anii 1941-1945 a nimicit mii de oameni din republica noastră. Din localitatea Elizavetovca au fost trimişi pe front cca 100 de bărbaţi tineri, dintre care nu s-au Intors acasă:
Alexandru Adamciuc, Ivan
Banalim, Ananie Bruzniţchi, Alexandru Chineac, Ivan Climov, Stefan Climov, Vladimir Climov, Mihail Dovgan, Mihail Galuşchin, Stefan Gormah, Vladimir Gormah, Anton Mişcişin, Mihail Mişcişin, Nicolai Mişcişin, Mihail Nasalski, Serghei Navroţki, Maxim Oleinic, Teodor Paladi, Mihail Pastuh, Mihail Sabotin, Mihail Şamotailo, Mihail Tcaci, Pavel Tverdohleb, Petru Zagorodnii.
Despre oamenii care au căzut pe front Nichita Stănescu scria:
Nu-I uitaţi pe eel căzut în război, lăsaţi-i din cîndm clnd un loc la masă, ca şi cum ar fi viu printre noi, ca şi cum s-ar fi intors acasă. In anii postbelici locuitorii din Elizavetovca, de rind culntreaga populaţie din republică, au fost supuşi şi altor suferinţe. Ei au Indurat foametea din 1946-1947. La 6 iulie 1949 erau
deportaţi ca familii de "chiaburi":
Iosif Cardabanovschi cu soţia Sofia; Stefan Tverdohleb cu soţia Axenia - represaţi pe motive politice. Colectivizarea agriculturii s-a produs aid Inca In 1940, clnd s-a creat artelul agricoi
"9 ianvarea" ("9 ianuarie"), iar în 1948 -kolhozul "Bolşevik". In 1972 acesta deţinea 442 de gospodării, 1.200 ha de arătură, 15 tractoare, 6 combine, 12 camioane auto. In acelaşi an a recoltat cite 37,9 chintale de gnu de toamnă, 48,4 chintale de porumb pentru grăunte de pe fiecare hectar, obţinînd producţie globală în sumă de 1 mln 15 mii ruble, beneficiul fiind de 673 mii ruble.
In anii optzeci ai secolului trecut au fost bine dezvoltate gospodăriile auxiliare personale. Numai în 1982 prin intermediul biroului de colectări Donduşeni erau adunate de la populaţia satului surplusuri de producţie agricolă în valoare de cca 30 mii ruble. Prin 1989 în localitatea data exista sectorul de producere al kolhozului "30 ani ai biruinţei" cu reşedinţaîn satul Plopi, şcoala de 8 ani, un cămin cultural cu instalatie de cinematograf, bibliotecă, punct medical, grădiniţă de copii, oficiu postal, 2 magazine, un monument în memoria cetăţenilor căzuţi în del de-al Doilea Război Mondial.
Există informaţii privind numărul populaţiei şi din a doua jumătate a secolului XX. La 1959 erau Tnregistraţi 1.035 de locuitori, ]n 1979 - 643 de oameni, ]n 1989 - 525, incl. 234 de suflete de sex masculin şi 291 - feminin. Potrivit datelor oficiale, ]n 1994, satul
poseda 293 de gospodării, în care vieţuiau 560 de locuitori (233 de bărbaţi, 327 de femei), sătenii întreţineau 683 de bovine, 155 de porcine, 14 ovine. Fondul locativ constituia 16 mii mp, 276 case foloseau gaz lichefiat; lungimea drumurilor era de 5 km cu acoperire rigidă.Satul mai avea 2 magazine, punct medical, instituţie preşcolară cu 100 de locuri, şcoală, casă de cultură, bibliotecă.
Alt statut are aşezarea începînd cu 25 mai 2003, cînd au avut loc alegerile în organele administraţiei publice locale. Potrivit Legii nr. 764-XV din 27 dec. 2001 privind organizarea administrativ-teritorială, cît şi Legii nr. 123-XV din 18 martie 2003 despre administraţia publică locală, satul Elizavetovca are primărie.
Cadastrul funciar ne informează că la 1 ian. 2004 moşia satului avea o suprafaţă de 1.500 ha de pămînt, din care 922 ha - arabil, incl. 214 ha - livezi. Păşunile ocupau 186 ha, plantaţiile forestiere - 56 ha. Din 1.322 ha terenuri agricole 372 ha erau erodate. Dacă împărţim cele 922 ha de arătură la 272 gospodării obţinem circa 3,4 ha de ogor pe cap de familie.
Cercetătorii din domeniul folclorului auînregistrat în anii optzeci ai sec. XX că s-au scurs mărgăritare ale creaţiei populare de prin părţile locului.
Ion Leasco
Bibliografie.
Arhiva Natională a Republicii Moldova. f.3013.
Aspecte din reforma agrară basarabeană. Chişinău, 1922.
Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2004. Chişinău, 2004.
Folclorul din nordul Moldovei. Chisinău, 1983.
Gheograficeskaia struktura i relief Moldavia Chişinău, 1979.
NOTA DE UZ ACTUAL.
Cod postal - MD-5121. Tel primăriei - 0-251-64-336.
