Municipiu. Atestat la 15 iunie 1431
NOTA STATISTICA . R. Bagda. Distanţe: pină la st. c. f. Brătuşeni -10 km, pînă la Chişinău - 202 km. Suprafaţa - peste 870 ha. Biserica Sf. Vasile (1870). Populaţia - 15.623 de oameni. Apţi de muncă 9.800. Trei licee teoretice, 2 şcoli medii, gimnaziu, 4 case de cultură, 4 biblioteci, 5 grădiniţe de copii, şcoală de muzică, şcoală de arte plastice, c-ru de telecomunicaţii, oficiu postal, ateliere de prestări servicii, spital r-nal, policlinică, 4 farmacii, piaţă comercială, 2 restaurante, mai multe
magazine şi baruri, muzeu, pare de odihnă, stadion, bază turistică, 2
monumente, 120 km de străzi, incl. 64 - asfaltate. Reţele de canalizare -
17 km. Gazoduct - 84 km. Apeduct - cca 40 km. Combinat de
panificaţie. ^
Cică, in vremuri vechi,
demult încărunţite, rătăci pe aid un turc,
căci nu puţini turci ne-au călcat
pămînturile. Şi acel turc s-a oprit la
marginea unui rluleţ, lingă un podeţ care
înlesnea trecerea unui drum şi a
drumeţilor purtaţi de nevoile lor. Turcului
i-au căzut dragi aceste locuri şi şi-a ridicat
llngă podeţ o cîrciumă, iar în scurt timp
şi-a făcut alături o casă, apoi a mai apărut
una... Nimic deosebit, de fapt, în această
legenda, mai cunoaştem astfel de
legende, dar important e că folclorul local
a păstrat şi numele turcului - Edin, de la
care a provenit şi numele localităţii. E aşa
sau nu, cine ştie. Farmecul legendei
constă în aceea că şi celelate parcă se potrivesc: locul, într-adevăr, e pitoresc, nuleţul există, iar dacă există nuleţ putem zice că putea fi şi un podeţ. Cu atît mai mult, cu cît în această vale acum avem un pare extraordinar, iar în el nu că o cîrciumă, ci chiar un restaurant.
Arheologii declară că pe aceste locuri au trait oameni din cele mai vechi timpuri. Ei au depistat 4 vetre de sate, care au existat cu cca 5.000 de ani în urmă. Pe atunci localnicii au descoperit dobîndirea şi întrebuintarea aramei, se ocupau cu agriucultura şi creşterea vitelor, modelau vase de lut, înfrumuseţîndu-le cu brîuri şi figuri pictate. Casele şi le făceau din lemn, cu unui, iar uneori chiar cu două etaje.
Satul a dispărut. Nu se ştie ce s-a întîmplat - a ars, a fost ruinat... Pe locurile unde s-au aflat aceste silişti, pînă la suprafaţa solului, apar bucăţi de lut ars din pereţii acelor case, diferite obiecte de lut, de cremene, tipice pentru epoca istorică a eneoliticului, mileniile IV-IIlT. Hr. In preajma oraşului se află 3 movile de pămint, care sunt, de fapt, nişte
morminte înalte şi mari, identificate de arheologul Ion Hîncu şi de alţi specialists Ele au fost făcute cu peste 600 de ani In urmă şi ne mărturisesc că şi pe aici au hoinărit cete de nomazi războinici, veniţi încoace după pradă uşoară. Planurile de acasă, însă, nu întotdeauna se potrivesc cu cele de la tlrg şi hoţii luptători mai întîmpinau şi o împotrivire serioasă, suportînd şi pierderi umane. Răpuşii lor erau înmormîntaţi sub astfel de movile funerare, făcute din brazde mari de pămînt.
Pentru prima data, însă, în documentele oficiale Edineţul e pomenit mai tîrziu, pe 15 iunie 1431, în gramota lui Alexandru eel Bun, prin care Maria sa domnul Moldovei i-a înmînat-o boierului polon pan Ion Cupcici, confirmîndu-i cîteva sate, printre care şi
Vedinţi aproape de Ciuhur. Vedinţi, desigur, e Edineţ, dar tot el mai era şi
Viadici, şi ladinţi, Iadinţa. Dar nu trece mult timp, că la 11 aug. 1436 Viadiciul este dăruit lui Luca de la Sihle prin z ocumentul confirmat de voievozii Hie şi Stefan. Apoi o parte din sat a nimerit în :;pisoace de întărire de la Aron Voievod. Oar aceasta s-a întîmplat mult mai tîrziu, '.a sf. sec. XVI, şi din nou laînc. sec. XVII,
la 18 aug. 1609, cînd Constantin Moghilă Voievod i-a întărit diacului Cozma Pop, fratelui acestuia Eremia şi surorilor lor o jumătate de ocină ladinţiăe "pe Racovăt partea de jos a amTndouă părţile pinului", căci aveau ispisoace de întărire de la Aron Voievod şi de la Eremia Movilă. Dar iată că vechiul ispisoc parcă se pierde, deoarece aflăm că pe 26 martie 1647 o rubedenie de oameni şi anume "Gheorghe şi Vasile Moţoc cu nepoţii lor, feciorii Maricuţei, Magdei şi Antimiei şi rudelor lor, Ana, fata Dorduşcăi, nepoata ei Chelsia, Ionaşcu, Arsenia şi alţii" împart un nnd de sate, inclusiv nişte părţi din ocina Edineţ. Şi de aici vînzările şi cumpărăturile se tin lanţ şi se întîmplă mereu, tot peste un an, peste doi, peste trei... Am putea să înşirăm doar cîteva nume de proprietari de prin părţile acestea: Gheorghe Hajdeu, Savin, Prodan Drăguşescu, Iordache Ruset, care trece peste hotarul sec. XVIII.
Administraţia militară rusă găseşte aici 42 de gospodari şi toţi sunt impuşi să plătească bir ţarului rus. Chiar şi vornicul Anton şi vatamanul Gheorghe.
In 1793 sătenii îşi ridică o biserică de lemn. La înc. sec. XIX ea avea 2 preoţi, un diac şi un paraclisier. Tot atunci moşia
aparţinea boierilor Mavrocordat. Ei ţineau 900 fălci de ftnaţuri, 750 fălci de terenuri arabile, 800 fălci de imaşuri, 400 fălci de pămîntîngrădit, 2 iazuri, o moară şi 87 de gospodării ţărăneşti, incl. 10 văduve şi 17 burlaci. In 1819 şi un oarecare Vasile Feodorovici Melnikov declară că are aid 22 de familii de ţigani şerbi - 56 de bărbaţi şi 41 de femei. După ce trece în lumea celor drepţi preotul loan Popescu, vine un alt preot -loan Danilovici, de 58 de ani. Diac e Mihai Popescu, de 32 de ani, dascăl Vasile
Victor Ladaniuc
Bibliografie.
AmbrajeviciT., Potlog A. Monografie pe anul 1934. Chişinău, 1935.
agricolă a judeţului Hotin. Cfmpina, 1929.
Ciobanu S. T. Basarabia. Chisinău, 1926.
Cojocaru C. Edinet - file de istorie. Bălti, 2004.
Costăchescu M. Documente moldovenesti inainte de Stefan eel Mare. Vol. I. Iaşi, 1931.
Episcoia Hotinului. Chişinău, 1930.
Expunerea de situaţie a judeţului Hotin
Moghileanski N. S. Gheograficeskii ocerk Bessarabii. Chişinău, 1910.
Schită istorică a scolii spirituale de băieti din Chişinău. 1903 -1923. Chişinău, 1924.
Soroca L. L. Gheografia Bessarabskoi gubernii. Chişinău, 1878.
Parahomovici I. M. DuhovnoucebnTe zavedenia Kişiniovskoi eparhii. 1813-1913. Chişinău, 1913.
Zapiski Odesskogo obşcestva istorii i drevnostei. Vol. III. Odesa, 1853.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4601.Tel.
primăriei - 0-246-22-930, 0-246-22-701.
