R-nul Floreşti, com. Alexeevca Atestat în 1854
NOTĂ STATISTICĂ . Suprafaţa - 15 kmp. Distanţe: pină la
c-rul r-nal şi st. c. f. Floreşti - 3 km, pină la Chişinău - 136 km. Gospodării -
308. Populaţia - 586 de locuitori. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1909).
Fondul locativ - 12,9 mii mp. Case cu gaz lichefiat - 290. Fintîni - 53. Drumuri
- 9 km. Gimnaziu, cămin cultural, bib-că, magazin, oficiu postal, stadion
În regiune de
cimpie deluroasă,
satul Dumitreni, In
unele documente
scris şi Dimitrievca,
a fost întemeiat,
după cum constată
"Dicţionarulstatistic
al Basarabiei" din
1923, pe moşia boierului Dumitru
Burlacu în 1854, de la care şi-a preluat
şi denumirea. Viaţa localităţii vreme
îndelungată s-a depănat monoton şi
sărăcăcios, fiind însotită de epidemii şi ani
secetoşi. In 1909 a fost ridicată biserica
de piatră Adormirea Maicii Domnului".
Cele 2 movile funerare din
apropierea satului ne relătează că aici au
locuit oameni şi mai înainte. Movilele au
o virstă de peste 600 de ani. In ele
putrezesc osemintele războinicilor nomazi,
răpuşi de băştinaşii, care îşi apărau avutul
de lăcomia lor.
Prin anii treizeci ai sec. trecut satul intra în plasa Văscăuţi. In 1924 avea 558 de locuitori, şcoală şi primărie. Primar era Costache Sochircă, notar - Nichifor Misiru, învăţător - Costache Ferent, preot paroh - Iosif Strătan. In 1930 localitatea Intrunea de acum 162 de curti si 730 de
ca (1908-1945), Dumitru Moişoh (1920-1945), Ion Moşneguţu (1909-1945), Gavril Sirbu (1900-1945), Anatolie Sochircă (1923-1944), Dumitru Sochircă (1911-1945), Profirie Tăbirţă (1919-1945), Nicolae Ureche (1908-1945), Pavel Ursache (1903-1944).
Blntuiţi de sărăcie, răvăşiţi de război şi foamete, Dumitrenii au mai avut şi 2 represaţi - Feodosie Negru (n. 1902). condamnat în 1945 la 15 ani de muncă silnică, cică, pentru colaboraţionism", şi Timofei Pleşca (n. 1889), condamnat în 1946 la 5 ani de închisoare.
Mai departe Dumitrenii şi-au făurit traiul timp de 4 decenii, muncind cu hurta
în acelaşi kolhoz cu tăranii din Alexeevca. Tratate din plin cu chimicale, lucrate bine cu tehnica agricolă, solurile dădeau recolte bogate. In sat cresteau clădiri noi, arătoase - pentru şcoală. punctul medical, căminul cultural, oficiul postal
ş. a. Mai apoi, fiind împroprietăriţi cu pămînt, cotaşii s-au asociat in coop, agricolă Dumitreni". Prin osirdia lor şi-au făcut un bun nume in sat veteranii şi fruntaşii In producţie Vladimir Misiru, Dumitru Ciobanu, Tudor Gheorghiţă, Natalia Sirbu, Minidora Ciubotaru, Claudia Vozianu.
În 1994 satul număra 679 de oameni (409 bărbaţi şi 470 de femei), aproape toţi romăni. Ei vieţuiau In 337 de gospodării. Apţi de muncă erau 350. Mai exista coop, agricolă kolhozul Dumitreni", care lucra 1.282 ha de pămlnt, avea fermă de oi. Satul avea punct medical, bale, grădiniţă de copii, stadion, 2 magazine.
Dintre cei 10 profesori ai gimnaziului 7 au o vechime In muncă pedagogica de peste 30 de ani: Varvara Sochircă, Elena Caldare, Valentina Sochircă, Vladimir Furdui ş. a.
Din acest sat îşi trage obirşia acad. Tudor Furdui (n. 9 mai 1935), specialist de elită in fiziologia omului şi a animalelor, endocrinologie, patofiziologie şi psihofiziologie. Clnd a ajuns la virsta de 65 de ani, un grup de savanţi scriau despre el in săptămmalul Literatura şi Arta" din 11 mai 2000: Vorbind despre eminenta personalitate a domnului academician Tudor Furdui, menţionăm că el este descendent dintr-o familie de ţărani. La vîrsta de 24 de ani absolveşte
Facultatea de Biologie a Universităţii de Stat. In acelaşi an este angajat In calitate de laborant superior la Institutul de Zoologie, instituţie, căreia i-a rămas fidel pînătn 1990, cindln baza acestui institut a fondat Institutul de Fiziologie, deşi acum se află In cu totul altă ipostază comparativ cu acel an 1959, ctnd a fost angajat, actualmente fiind directorul Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie, funcţie, pe care o deţine deja de 28 de ani şi, evident, cu alt grad ştiinţific - de academicioan. Ataşat valorilor autentice, fire dinamică, neobosită, în care germinează nenumărate idei şi proiecte, academicianul T. Furdui se produce ca pionier al unei direcţii noi în biomedicină-sanocreatologie, destinată să formeze şi să menţină dirijat sănătatea omului". Susţine cu succes teza de doctor habilitat in biologie. Profesor universitar. Academician al ASM. Membru al Academiei de ştiinţe din New-York, membru de onoare al Societăţii fiziologilor din Rusia, presedinte al Consiliului Specializat pentru Conferirea Gradelor ştiinţifice. Redactor ştiinţific al seriei de culegeri intemaţionale Stresul, adap-tarea şi dereglările funcţionale". Om Emerit. A publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice, incl. 8 monografii. A pregătit 14 doctori şi 4 doctori habilitaţi în biologie.
Tot din această localitate vine şi Dumitru Furdui (n. 9 apr. 1948). Studii:
In-tul Politehnic, specialitatea inginer
constructor. E preparator, laborant
superior la In-tul de Chimie al ASM,
maistru, prorab, prorab superior, inginer
principal la trastui "Grajdanstroi", sef
adjunct de departament la comitetul
executiv Chişinău, director general la
Fondul Artelor Plastice al UAP, director
general al întreprinderii de producţie şi
servicii Tehcon", director la
EdituraCartea Moldovei", director al firmei "Barbotaj" SRL din Chişinău.
Valeriu Pleşca (n. 8 noiem. 1958) a absolvit USM, specialitatea de drept, ASEM, specialitatea manager economist. Lucrează colaborator la Ministerul Asistenţei Sociale, in organele procuraturii, apoi desfăşoară o activitate de antreprenoriat. Deputat In Parlamentul RM de legislaturile
XIV şi XV. Din a. 2004 e Ministru al Apărării al RM.
Colonelul Valeriu Furdui (n. 27 aug. 1957) şi-a făcuit studiile în şcoala medie incompletă din satul natal, apoi la Colegiul Politehnic din Bălţi şi UTM, f-tea de electrofizică. E ofiţer al Comitetului Securităţii de Stat al RM, şef adjunct, şef de departament la SIS, colonel. A participat la evenimentele armate de pe Nistru din 1992 pentru apărarea demnităţii şi integrităţii RM. Medalia "MeritulMilitar".
Dumitrenii, împreună cu alte 3 sate vecine, formează o singură comună -Alexeevca, care la 1 ian. 2002 număra peste 1.500 de locuitori.
Teodor Niţă ,Victor Dragoş
Bibliografie
Monitorul oficial al Republicii Moldova. Nr. 30, 27 martie 1999.
Trofăilă Vasile. Judetul Soroca. Chisinău. 2002
Arheologhiceskie pameatniki Floreştskogo raiona. Chişinău, 1985.
Egunov A. N. Bessarabskaia gubernia v 1870-1875 godah. Pereceni naselennîh mest. Chisinău, 1879.
NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - MD- 5019. Tel, pnmăriei -0-250-46-246,
