R-nul Criuleni. Atestat în 1704
NOTA STATISTICA . Distanţa pînă la Chişinău - 35 km (prin
Budeşti), 78 km (prin Criuleni). Coordonate geografice: 47 grade 08
minute latitudine nordică, 29 grade 12 minute 40 secunde longitudine
estică. Suprafaţa - 65,5 kmp. Gospodării individuale - 2.540. Populaţia
6.057 locuitori. Terenuri agricole - 4.260 ha. Şcoală medie, casă de
cultură, 2 biblioteci, oficiu postal, punct medical, farmacie, grădiniţă de
copii, mai multe magazine.
Reprezintă o localitate
basarabeană cu vechi
tradiţii istorice şi
culturale, deosebin
duse de multe altele
prin poziţia sa geo
grafică prielnică aşe
zării şi vieţii oam
nilor şi prin pitorescul ei geografic
natural. Este situată in partea de nord-
est a Qmpiei Inferioară a Nistrului, la o
cotitură de amploare a fluviului, mai la
vale de Vadul lui Vodă, fiind cuprinsă
de o cingătoare aproape închisă a
apelor. Colinele din preajmă, ce nu
depăşesc prea mult cotele de 130-140
metri de-asupra nivelului mării, coboară
domol către albia bătrinului Nistru, lăslnd
loc destul pentru atrăgătoarea sălăşluire
omenească.
Priveliştile din jur bucură privirea călătorului, mai cu seamă a celuia care le admiră pentru prima data: pădurici şi rediuri prin htrtoape şi ponoare, vii parcă atîrnate pe coaste de dealuri, clmpuri întinse de semănături, cit vezi
cu ochii, grădini şi grădiniţe de zarzavat în lunca rfului. Toate locurile acestea sunt Innobilate cu cite un nume rustic popular, dintre cele mai alese. In cumpăna dilemelor te lasă mai fiecare dintre ele, încercînd să le afli tainele înţelesurilor şi rostului: Circeiata, Pohorila, Pometele,
dintre hotarul Delacăului: i-au zis aşa pentru că e deasă şi încîlcită cu tot felul de crescături de ierburi şi arbuşti. Pohorila e o altă pădure, situată între
Nistru şi sat: despre aceasta se zice că ar fi ars ctndva, de unde i s-a tras şi numele, dar într-o limbă (pogorelîi les -"pădurea arsă"). Pometele j e o livadă, pentru că unde in altă parte să rodească atftea poame, "fructe". Bolohanule o stincă mare, pentru că aşa mai numesc localnicii unele stînci, deşi Pf alta a rămas să se cheme simplu Stînca, fara să se deosebească de celelalte. Trăstineţul e o vale cu pMu, în trecut împînzită de păpuriş şi stufării (trestie -"stuf"). Rănia e un loc întins şi nisipos la malul Nistrului, Ostrovul - o insuliţă în mijlocul rlului, Vărăriile - locul unde altădată se ardea piatra de var, Poiana - o rarişte de pădure, Groapa - o depresiune, Toloaca-un loc de păşune, Unele denumiri redau particularităţile fizico-geografice şi naturale ale terenului, altele evocă momente din viaţa materială şi spirituală a oamenilor.
În istorie localitatea a lăsat urme mai mult sau mai puţin sigure. Cea mai veche mărturie scrisă privind denumirea ei datează din 1 oct. 1704. Intr-o hotarnică a moşiei tirgului Orhei, din 21 mai 1761, se aminteşte de Drumul Dubăsarului care, după toate probabilităţile, e un drum spre satul Dubăsari din dreapta Nistrului şi nu spre oraşul actual Duibăsari din partea sttngă a rlului, pentru că acesta din urmă a fost fondat mai tlrziu, la sf. sec. XVIII. Bineînţeles, satul e mult mai vechi decît data primei sale atestări. Un hrisov din 3 aug. 1470, pe care însă istoricii îl consideră îndoielnic, se referă la hotarele moşiei satului Şerpeni din apropiere, hotare dinspre aşezările din vecinătate: "începe
hotarul... pe malul Nistrului, în dreptul Movilei Tătăreşti... numită şi Movila Roşie, şi de acolo... drept înainte la un corn de dumbravă şi se ridică în sus spre Poiana Soarelui pînă la Trei Movile, care se numesc Movilele Baciului... pînă la Cornul unde este piatra de hotar, care desparte ocina Dubăsari de ocina Şerpeni... Şi de acolo în deal spre o movilă în susul Trostineţului". Drumul Dubăsarilor e menţionat şi la 1766 (mai 2), acesta urmînd calea în lungul Nistrului, apoi pe valea Răutului, de la Tighina spre Orhei, trecînd şi prin Dubăsarii Vechi.
Sursele cartografice consemnează localitatea data pe tot parcursul sec. XVIII, începînd cu cea din anul 1736, menţiunile din veacul următor fiind mult mai frecvente. La fondarea oraşului din stinga Nistrului acestuia i s-a dat denumirea Dubăsarii Noi, satul din dreapta Nistrului urmînd să se numească Dubăsarii Vechi. Mai tîrziu oraşul şi-a fixat documentar denumirea cu forma sa de astăzi Dubăsari.
Interesantă e provenienţa lingvistică a toponimului Dubăsari. Pe vremuri trecerea peste nurile mari se făcea prin vaduri, unde apa era mai in faţă, şi pe
poduri mobile, denumite pe vremuri umblătoare, cărora li se mai zicea şi brudine, apoi şi pontoane. Vechile ambarcaţiuni erau construite de obicei pe dubasun, nişte bărci mari şi lungi, legate între ele cu funii groase sau cu lanţuri. Aceste vase plutitoare urmau un anumit traseu peste riuri, directionate de otgoane fixate pe un mal şi pe celălalt, Bind puse în mişcare cu ajutorul unor visle sau prăjini lungi. ka Dubăsarii Vechi funcţiona în trecut un asemenea pod plutitor peste Nistru. Dubasurile se făceau din bîrne de lemn şi scînduri, unse din belşug cu smoală şi dohot, sau erau confecţionate prin cioplire sau scobire din trunchiuri mari de copaci, de obicei, de stejar, de unde îşi trag originea şi numele lor populare, regionale - dube şi dubasuri(ci. rus. dub "stejar"). Meşterii care construiau aceste poduri umblătoare se chemau dubăsari şi tot astfel li se zicea şi podarilor respectivi,
precum şi celor care supravegheau aceste poduri. Documentele vechi indică multe locuri unde funcţionau asemenea poduri pe Nistru: la Palanca, Crocmaz, Chiţcani, Gura Bîcului, Delacău, Vadul lui Vodă, Criuleni ş. a. Deci, actualul sat Dubăsari reprezintă la origine o aşezare de meşteri dubăsari sau de lucrători la podurile umblătoare construite din dubasuri.
Anatol Eremia
Bibliografie
Berg L.S. Naslenie Bessarabii. Petro-grad, 1923.
Bezviconi Gh. Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Vol. MI. Bucureşti, 1943.
Boga L.T. Documente basarabene. Vol. III. Chişinău, 1929.
Ghibănescu GH. Ispisoace si zapise. Vol. VI, partea II. Iaşi, 1933.
Moldova Tn epoca feudalismului. Vol. II. Chişinău, 1978.
Colesnic Iuric. Basarabia necunoscută, vol. II. Nicolae Donici. Chişinău, 1997.
Şpac G. Devotament, profesionalism şi responsabilitate. In "Moldova Suverană", 15 febr. 2000.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal MD-4822. Tel, primăriei - 0-248-61-236.
