R-nul Rîscani, com. Pociumbeni. Atestat la 8 oct. 1612 cu denumirea Stingăceni
NOTĂ STATISTICA . R. Ciuhur. Distanţe: pînă la st. c. f.
Drochia - 48 km, pină la or. Rişcani - 28 km, pină la Chişinău - 194
km. Gospodării - 221. Fondul locativ - 15 mii mp. Populaţia - 448 de
locuitori. Biserică ortodoxă. Carieră de piatră. Şcoală, cămin cultural,
bibliotecă, punct medical, magazin
Este aşezat între Pociumbeni şi Horodişte, in r-giune de mici coline din preajma Prutului, mai la est de nodul hidraulic Costeşti. Cel mai îalt pise din apropierea satului, cu o altitudine de 233 m, se află pe şoseaua Văratic-Zăicani, In cimp deschis. Siliştea a apărut In documentele timpului acum patru secole, mai precis, îtr-o mărturie hotamică din 8 oct. 1612, purtînd denumirea Stîgăceni. In 1670 "feciorul lui Gavril hatmanul făcu ocina Stîgăceni pe Ciuhur, ţinutul Iaşi, danie Mănăstirii Agapia" (Buletinul Comisiei
istorice a Romănie Vol. IV
Bucureşti, 1925
Aproape un veac mai tîrziu găsim Stîngăcenii pe Ciuhur în ţinutul Hotin, dar aparţineau aceleiaşi mănăstiri de peste Prut - Agapia. In 1774 administraţia militară rusă înregistrează aici 31 de gospodării, Mindre-s
supunînd birului chiar şi pe vornicul Lupaşcu, pe vatamanul Andrei. S-a făcut scădere numai pentru preotul Tănase şi dascăl. Deci, satul avea de acum biserică. La 30 decembrie 1794 vornicul Gheorghe Tocilă din Stîngăceni apăru martor în hotamica s. Văratic. In 1803 Stîngăcenii din apropierea Costeştilor aparţineau vornicului Costache Sturza, cu toţi cei 43 de bimici. In 1817 poseda acest sat, cu 61 de ogrăzi ţărăneşti, boierul Nicolae Rosseti. Lui îi aparţineau şi cele 2 mori de apă de pe Ciuhur.
În apr. 1835, conform documentelor de arhivă, Stîngăcenii "onojeiDmţa (zis şi Druţa) număra 111 familii de ţărani (269 de bărbaţi şi 227 de femei), cel maiîn etate era Stefan Musteaţă (92 de ani). Poseda moşia Ecaterina Ghica.
Recensămîntul din 1859 a fixat în satul Stîngăceni (sau Druţa) 57 de case, biserica, o populatie de 563 de suflete (265 de^bărbaţi şi 298 de femei). In 1865 pe lîngă biserică s-a deschis o şcoală parohială. Trecînd prin două epidemii teribile de holeră, cele din 1866 şi 1872, în preajma anului 1875 satul rămase numai cu 29 de case, 136 de bărbaţi şi 129 de femei. Adunîndu-şi eforturile, fetele drutence. ţăranii din satul Druţa au
însămînţat in primăvara următoare 10 des. cu gnu, 15 - cu orz, 5 - cu secară, 2 des. cu cartofi. In 1898 ei posedau 390 des. de pămînt, iar proprietarul Vlrnav aproape de 4 ori mai mult - 1.449 des.
E ştiut că scriitorul Teodor Vîrnav. născut la 1 martie 1801 in s. Floreşti din jud. Vaslui, care se trăgea dintr-o familie de boieri scăpătaţi, autorul povestirii autobiografice "Istoria vieţii mele" şi a unui ciclu de versuri satiricc, a avut moşii arendate la Burlăneşti (Edineţ) şi Zăicani (Teleneşti). In 1840 dinsul trecu cu traiul la Pociumbeni, unde s-a stins din viaţă la 25 febr. 1868, lăsînd urmaşilor rnoştenire ogoarele şi acareturile sale de la Druţa.
Zamfir Arbore In Dicţionarulgeografic al Basarabiei constafe: "StTngăcenii, sat in jud. Bălţi, aşezat pe malul riului Ciuhur, între satele Horodiştea şi Pociumbeni. Satul mai poartă numele de Druţa. Face parte din volostea Zăbriceni. Are 40 de case, cu o populaţie de 390 de suflete; o biserică cu hr. Sf. Nicolae; 120 de vite mari. Ţăranii au pămînt de împroprietărire 390 deseatine. Proprietarul Vîrnav are 1.449 deseatine pămînt". Ţăranul Gheorghe Tuzlovanu, participînd cu roibul său la o expoziţie de cai Tn 1906 la Edineţ, a obţinut un premiu de 15 ruble.
În 1910 satul număra 75 de ogrăzi, 405 locuitori, dar nu avea şcoală. Peste doi ani aici începu să macine făină moara
cu aburi a lui Carl Arlet. Nobilul Vasile Stroescu adunase la Druţa o avere din 1.511 des. de pămTnt. Din această moşie ţăranii din sat vor fi împroprietăriţi în toamna anului 1922 cu 362 ha de pămînt. In 1933 Druţa avea 907 locuitori, lucra din plin treierătoarea lui Andrei Eşanu, moara lui Alexandru Velichii.
Sovieticii au înregistrat la 10 noiem. 1940 Tn Druţa 734 de oameni, dintre care 727 de etnie romănă. De la război încoace populaţia de aici a fost mereu în descreştere. In 1970 ea număra 606 suflete, în 1979 doar 562, iar la 1 ian. 2002 şi mai puţin - 439.
In perioada postbelică cele două brigăzi din Druţa, una de cîmp şi alta de tractorişti, aparţineau k-zului "Drujba" ("Prietenia") din Pociumbeni.
Consătenii căzuţi în război şi persoanele deportate sunt incluse în liste comune cu cei din Pociumbeni.
Satul Druţa a dat neamului doi scriitori, un savant şi un ministru.
Eugen Cioclea (n. 4 aug. 1948) a făcut studii la f-ţile de matematică a Un-ţii de Stat din Chişinău şi Universităţii "M. Lomonosov" din Moscova, a lucrat la maşini cu programare automata, traducător, redactor-şef al ziarului "Tineretul Moldovei". A publicat volumele de versuri "Numitorul comun" (1988). "Alte dimensiuni" (1991), "Daţi totul la o
parte ca să văd" (2001) ş.a.
Valentina Tăzlăuanu (n. 5 ian. 1950) s-a manifestat mai pronunţat în ziaristică şi critică de teatru. A absolvit USM, f-tea de filologie, a lucrat în calitate de redactor la Televiziunea Naţională, la Comitetul pentru Presă, la săptămînalul "Literature şi Arta", la revista "Nistru", a fost redactor-şef al revistei "Sud-Est", viceministru al culturii. E membra a Uniunii Teatrale (1977), a Uniunii Jurnalistilor (1978) si a Uniunii Scriitorilor din RM (1993). In 1991 a publicat volumul de eseuri "Măsura de prezenţă". A fost inclusă în enciclopedia "Femei din Moldova" (Chişinău, 2001).
Victor Catan (n. 17 aug. 1949) a fost ministru al afacerilor interne din RM. A absolvit Şcoala Superioară a MAI al URSS
din or. Kiev, specialitatea - drept. Fînă la armată a lucrat sudor electric la Rîşcani, după satisfacerea serviciului militar a făcut studii la Şcoala Medie"Specială a MAI, apoi a fost numit inspector al poliţiei economice din or. Bender. In 1985-1990 ocupă funcţii de răspundere în cadrul Direcţiei
principale a MAI al URSS la Moscova. La 12 noiem. 1990 este numit şef al Direcţiei poliţiei economice a MAI al RM, cinci ani ocupă postul de prim-viceministru al afacerilor interne, doi ani - viceministru al justiţiei. La 22 mai 1998 este numit şi la 12 martie 1999 reconfirmat în funcţia de ministru al afacerilor interne al RM. General-maior de poliţie.
Doi scriitori. un general şi un savant nu-i puţin pentru un asemenea sătisor.
Mihai Catană (n. 5 febr. 1939), după absolvirea se. medii din Zăicani, şi-a continuat studiile la Şcoala de Medicină din Bălţi şi la In-tul de Medicină din Chişinău. Aici face şi doctorantura. Doctor în medicină. A lucrat felcer în s. Văratic, medic-stomatolog la spitalul de circumscripţie din s. Balatina, lector superior la Catedra de igienă socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii a II USMF. conferenţiar la Catedra de stomatologie pentru copii, director al Colegiului de medicină dentară din Chişinău. A studiat în mod special problema morbidităţii şi necesităţilor de medici-stomatologi în rindurile populaţiei rurale din RM. E autor al 30 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei stomatologice, inclusiv al unei monografii.
Vladimir Nicu, Ion Hâncu
Bibliografie
Arheologhiceskie otkntia 1983 goda. 1870-1875 godah. Pereceni naselionnih
Moscova, 1985î Chisinău, 1879.
Documente basarabene. Vol. Gonta A. I. Satul în Moldova medievală.
XlV Cnişinau, 1931. Institutiile. Bucuresti, 1986.
fcgunov A. N. Bessarabskaia gubernia
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-5633. Tel. primăriei - 0-256-73-36.
