Meniul principalLincuri utile |
DRUJINENI
R-nul Făleşti, com Pruteni Atestat la 25 sept 1462
NOTA STATISTICA . R. Camenca, Prut. Distanţe: pînă la
c-rul r-nal - 20 km., pînă la st. c. f. Cioropcani - 22 km, pină la
Chişinău - 140 km. Populaţia - 38 de locuitori.
Biserica „Vinerea Mare". Un magazin mixt.
Îşi porneşte apele un riuşor,
Camenca, şi le duce pînă mai jos de
Pruteni, unde le revarsă în Prut. Drujinenii
se află pe acest riuşor, trăindu-şi zilele in
tihnă, dar fara pea multe speranţe pentru
viitor.
Vecinii săi, Prutenii la sud, Hlnceştii la nord şi Albineţul Vechi la soare-răsare, slnt sate mari, care trăiesc din plin bucuriile şi grijile vieţii, pe clnd ceilalţi, sătişoarele Cuzmenii Vechi, Socii Noi, Rădiul de Sus, Rădiul de Jos, imprăştiate printre podgoriile, ce vălură pînă la Făleşti, nu mai întreprind nimic, ţinîndu-şi existenţa de azi pe mîine. Aceasta, de fapt, e soarta mai a tuturor cătunelor mici. Drujinenii sunt, totuşi, o localitate cu istorie căruntă pe creştet. Cercetătorul
Vladimir Nicu o găsise înregistrată prima data cu denumirea Duşeşti (mai tirziu şi Druşeşti) într-un document de la Alexandru eel Bun, datat, documentul, cu 25 sept. 1462. Deci, e foarte vechi sătucul, chiar mai vechi ca Prutenii, dar iată că n-a avut parte de o evoluţie mai înfloritoare.
Satul avea biserica de cărămidă. atunci cu hramul "Toţi sfinţii", zidită in 1831. Peste o sută de ani localitatea număra 150 de gospodari, nu era, deci, chiar atît de mica. Preot paroh era Alexandru Captarencu (n. 28aug. 1886), absolvent al Seminarului Teologic. Fiind in serviciu din 1912, la Drujineni lucra din 1930. Diacon ctntăreţ lucra cu el Stefan Zavat (n. 20 aug. 1854), absolvent al şcolii de clntăreţi. In acest sat lucra din 1879, deja bine cunoscut şi apreciat de tot satul.
Cel mai mare număr de locuitori l-a înregistrat localitatea in 1970 - 314 oameni, dar tot de aici a pornit şi descreşterea ei vertiginoasă. Incă In 2001 mai avea 242 de suflete, care mai vieţuiau In 97 de gospodării, dar recentul recensămint din 5-12 oct. 2004 îl fixează numai cu 38 de oameni, toţi de vlrstă
înaintată. Poate mai sunt cîţiva locuitori
plecaţi în străinătate, care la
momentul recensămntului nu se
aflau pe loc, dar,
oricum, scăderea
populaţiei e uluitoare.IncăTn 1971
aid se mai aflau o
fermă de laptemarfă si una de
plugari ai k-zului "Scîteiea" cu sediul î Pruteni, dar acum mai persistă doar ruinele lor. Avea şcoală primară, cămin cultural, punct medical, creşă, dar acum a rămas numai un fel de magazin. î care din cîd î cîd se aduce pîne, ceva crupe, săpun, sare si chibrituri. Nici la
biserica reparată î 1995 nu prea are cine veni. si nici primarul comunei Pruteni, Ion Severin, care reprezintă din mai 2003 Partidul Comuniştilor, nu e prea văzut pe aici, pentru că nici nu prea are cui îi reprezenta partidul.
Toţi cei căzuţi î războiul din 1941-1945 din satele comunei - Pruteni, Valea Rusului, Drujineni şi Cuzmenii Vechi - sunt adunaţi îtr-o listă comună de la Pruteni.
Au fost represaţi Constantin Gherman, Alexandru Gherman cu soţia Doloria, feciorul Boris şi nepotul Mihail Pruteanu (î 1941), Teodor Raciu cu soţia şi fiicele Olimpia şi Alexandra şi Elena Grosu cu fiul Filip si nora Ecaterina (în 1949). |
|
