R-nul Ungheni, com. Hîrceşti . Atestat in 1662 cu denumirea Ţărnuşa pe Cula
NOT A STATISTICA . R. Cula. Distanţe: pînă la st. c. f. Corneşti - 15
km, pină in c-rul r-nal. Ungheni - 40 km, pină la Chişinău - 100 km.
Suprafaţa - 12,1 kmp. Gospodării - 190. Fondul locativ - 14,5 mii mp.
Populaţia - 637 de oameni. Case cu gaz lichefiat - 191. Fintini - 49. Drumuri
- 11 km. şcoală romănă, punct medical, oficiu postal, 2 magazine.
Între anii 1662-1808 acest cuib de răzeşi se întîlneşte frecvent în documentele timpului cu denumirea Tărnuşa pe apa Culei. Imprumutase numele văii pe a cărei matcă se afla. La 2 ian. 1664 arcaşii de aici posedau un hrisov de proprietate semnat de nsăşi Maria Sa Dabija Vodă. In 1671-1672 moldovenii, ridicaţi la luptă de Mihalcea Hîncul, i-au bătut necruţător pe tătari în valea Tărnuşei.
Dar în 1812, după anexarea Basarabiei la Rusia, satul Tărnuşa dispăru brusc din memoria arhivelor". Se pomeni cu destinul rupt în două, cum roata carului fringe un băţ de
floarea soarelui. Ce s-a întîmplat mai departe rămîne o enigma şi pînă azi. Bătrinii din partea locului vîntură mai multe presupuneri. Unii cred că băştinaşii din Tărnuşa, speriaţi de invazia oştirilor ţariste, au evadat peste Prut. Alţii susţin că, după izgonirea turanicilor, podgorenii de aici s-au ridicat şi au plecat în Bugeac să se pricopsească cu moşii mai mari. Ambele variante au un suport real, doar la Tnc. sec. XIX Tn Basarabia au avut loc mari învălmăşeli şi deplasări de lume. E posibil că o parte din populaţie, încurajată de emisarii ţarişti, să fi plecat cu traiul pe meleagurile din Kaukaz, Kazahstan sau Extremul Orient. Savanţii mai au mult de săpat" în straturile anonime ale istoriei. Faptul rămîne, însă, fapt, timp de 150 de ani Tărnuşa n-a dat semne de viaţă.
Abia după rozboiul din 1941-1945 pe vatra veche a satului, la gura văii Tărnuşa, lîngă Condrăteşti, Hîrceşti şi Sineşti, la o azvîrlitură de băţ de la riul Cula, au răsărit cîteva case noi, cătunul căpătă, nu se ştie de ce, denumirea Drujba.
Mulţi ani aici s-a aflat o brigadă a s-zului din Condrăteşti, specializat in viticultură si pomicultură. Ziaristul Alexandru şchendrea publicase in Moldova Suverană" din 30 apr. 1982 reportajul Drujba: oamenii si satul" despre hărnicia podgorenilor din valea Tămuşei. Pe atunci sătucul avea cca 600 de locuitori. Drujba, împreună cu alte 5 aşezări de pe cursul de sus al Culei, formează o singură comună -Hîrceşti, in componenţa căreia mai intră si Veverita, Leordoaia, Minzătesti. In
1992 podgorenii din sătucul Drujba au ridicat problema de a reveni la denumirea veche a vetrei lor strămoşeşti - Tărnuşa. Dar Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 19 febr. 1999, n-a ţinut cont de această doleanţă. Ea consideră că acest micuţ sătuc e tocmai bun pentru denumirea Drujba. In a. 2002 satul intrase cu o populate de 637 de suflete.
Teodor Nită
Bibliografie
nr. 30 din 27 martie 1999.
Nomenclatorul localităţilor din Republi- Monitorul oficial al Republicii Moldova,
ca Moldova. Chişinău, 1996.
NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - MD- 3625. Tel. Primăriei - 0-236-74-236.
